Definita cuvantului bușteni
BUȘTENI, oraș în jud. Prahova, pe Valea Prahovei, la poalele masivului Caraiman, la 883 m alt.; 12.619 loc. (1991). Fabrică de hîrtie (1882) și de cherestea. Panificație; var hidraulic. Stațiune balneoclimaterică (cu ape clorosodice, calcice, magneziene, iodurate, carbonatate) și turistică. Casa memorială „Cezar Petrescu”. Linie de telecabină spre cabana Babele. Punct de plecare spre cabanele din M-ții Bucegi. Grădină zoologică. Biserică (sec. 20).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bușteni
ALBERONI, Julio (Giulio), (1664-1752), prelat italian. Ca prim-min. (1716-1719) al lui Filip V al Spaniei, a încercat fără succes să redreseze situația generală a țării în urma Războiului pentru Succesiune la Tronul Spaniei. Vezi definitia »
pretutíndeni adv. – Peste tot. – Var. pretutindene(a), tutindeni, tutindere(a), (pre)tutindine(a). Origine îndoielnică. Pare cuvînt comp. din pre tot, cu un element obscur, cf. aiurea. După Miklosich, Sitzungsber. Akad. Wien, C, 235, acest element ar fi lat. inde, cf. REW 328. Din lat. per totum inde, după Pușcariu 1378; per tot inde, după Candrea; per tot unde, cu -re după Candrea-Dens., 856. Vezi definitia »
SURVENÍ vb. IV. intr. A se întâmpla pe neașteptate. ♦ A avea loc, a se petrece între timp. [P.i. survín. / < fr. survenir]. Vezi definitia »
CONVENÍ vb. IV. intr. 1. A corespunde dorințelor cuiva, a-i plăcea. 2. A se înțelege, a se învoi, a cădea la învoială. ◊ tr. A accepta. [P.i. convín, convíu, conj. 3 -vină, -vie. / < fr. convenir, it., lat. convenire]. Vezi definitia »
MANI s. m. pl. (la romani) sufletele celor morți, considerate ca divinități. (< lat. manes) Vezi definitia »