TRIÁL¹ s.n. Număr gramatical care arată că este vorba de trei exemplare din aceeași speță. [Pron. tri-al. / < lat. trial, cf. it. triale]. Vezi definitia »

nocturnál, -ă, adj. (înv.) nocturn. Vezi definitia »

ORÁL, -Ă, orali, -e, adj. 1. (Anat.) Care se referă la gură, care aparține gurii; bucal. ◊ Sunet oral = sunet la articularea căruia aerul trece numai prin gură. ♦ Care se ia pe cale bucală. 2. Care se transmite verbal, din gură în gură. ♦ Care se face verbal, prin viu grai, care caracterizează graiul viu, vorbirea (în opoziție cu limba scrisă). ♦ (Și substantivat, n.; despre examene) Care se desfășoară prin întrebări și răspunsuri expuse verbal. 3. (În sintagma) Stil oral = fel de exprimare în scris care imită naturalețea exprimării prin viu grai. – Din fr. oral. Vezi definitia »

ANORECTÁL, -Ă adj. referitor la anus și la rect. (< fr. ano-rectal) Vezi definitia »

CAVÁL¹, cavale, s. n. Fluier mare ciobănesc, făcut din lemn de paltin sau de alun. – Din tc. kaval. Vezi definitia »