CRISTÁL s.n. 1. Sticlă de fabricație specială, de calitate superioară, transparentă și incoloră. ♦ Obiect confecționat dintr-o astfel de sticlă. 2. Fragment al unui compus (mai ales dintr-o rocă) care are de la natură o formă geometrică de poliedru. 3. Cristal-de-stâncă = formă naturală cristalizată, pură, a silicei. // (Și în forma cristalo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) cristal”, „de cristal”. [Pl. -le, -luri. / < gr. krystallos – gheață, cf. it. cristallo, fr. cristal, germ. Kristall]. Vezi definitia »

CONTRAVENȚIONÁL, -Ă adj. Referitor la contravenție, cu caracter de contravenție. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. contraventionnel]. Vezi definitia »

BOLINTIN-DEAL, com. în jud. Giurgiu; 6.155 loc. (1991). Vezi definitia »

NEURÁL, -Ă, neurali, -e, adj. Care face parte din sistemul nervos, care este în legătură cu sistemul nervos. ♦ Canal neural = șanț care brăzdează ectodermul embrionului, din pereții căruia ia naștere sistemul nervos. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neural. Vezi definitia »

VEGETÁL, -Ă adj. Al plantelor, propriu plantelor. ♦ Extras din plante. // s.f. Plantă. [Cf. fr. végétal, it. vegetale]. Vezi definitia »