LATÍN, -Ă, latini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația de bază a vechiului ținut Latium din Italia sau era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține latinilor (1) sau Latiumului, privitor la latini sau la Latium; p. ext. care se referă la limba și la literatura romanilor sau care aparține acestora; latinesc. ◊ Limba latină (și substantivat, f.) = limba indo-europeană vorbită de romani. – Din lat. latinus, fr. latin. Vezi definitia »

PROTOGÍN, -Ă, protogini, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Bot., despre flori hermafrodite) Al cărui pistil se dezvoltă înaintea staminelor. 2. S. f. (Geol.) Rocă granitică cu structură de șist. – Din fr. protogyne. Vezi definitia »

șéstin, -ă, adj. (reg.; despre suprafețe de pământ) plan, neted, drept. Vezi definitia »

DOUCIN DU-SÉN/ s. m. varietate de măr sălbatic, cu frunze lungi și fructe mici, folosit în pepiniere ca portaltoi. (< fr. doucin) Vezi definitia »

TOPSPÍN s.n. Lovitură de atac la tenis de masă, în urma căreia mingea urmează o traiectorie neprevăzută. [Cf. engl. topspin]. Vezi definitia »