ELECTROMAGNÉT, electromagneți, s. m. Bucată de oțel care capătă proprietăți magnetice când, printr-un fir metalic care o înfășoară, trece un curent electric. ♦ Corp feromagnetic magnetizat temporar. – Din germ. Elektromagnet. Vezi definitia »

presumét, presuméți, s.m. (înv.) om foarte semeț, foarte îndrăzneț, foarte cutezător. Vezi definitia »

OSÉT, -Ă, oséți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Osetiei (în partea centrală a Caucazului) sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Osetiei sau oseților (1), privitor la Osetia sau la oseți, originar din Osetia. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de oseți (1). (cf. rus. osetin < Osetiĭa = Osetia < gruz. Oseti < osi = oset) [și MW] Vezi definitia »

chimét, chiméți, s.m. (reg.) consilier comunal. Vezi definitia »

SEXTÉT, sextete, s. n. 1. Compoziție muzicală pentru șase voci sau șase instrumente. ♦ Ansamblu de șase voci sau șase instrumente care execută împreună o compoziție muzicală. 2. Echipă de volei sau de gimnastică alcătuită din șase jucători sau jucătoare. – Din germ. Sextett. Vezi definitia »