EFEDRÍNĂ s. f. Alcaloid solubil în alcool, în eter și în cloroform, ai cărui derivați, solubili în apă, se folosesc în special în tratamentul bolilor căilor respiratorii. – Din fr. éphédrine. Vezi definitia »

ADERÉNȚĂ s.f. 1. Legătură, lipire. ♦ Lipire patologică a unor țesuturi care de obicei nu sunt lipite între ele; bridă. 2. (Tehn.) Frecare între două corpuri în contact, dintre care unul alunecă sau se rostogolește peste celălalt. 3. (Constr.) Fenomen de legătură între diferite materiale. [< fr. adhérence, cf. lat. adhaerere – a fi atașat]. Vezi definitia »

turtă adj. invar., adv. beat, în stare de ebrietate. Vezi definitia »

șișteálă¹, șiștéli, s.f. (reg.) 1. tărăgănare, tergiversare. 2. (în expr.) mai pe șișteală = mai cu socoteală, mai bine. Vezi definitia »

ZEÍNĂ, zeine, s. f. Proteină care se extrage din boabele de porumb. – Din fr. zéine. Vezi definitia »