ISCUSÍNȚĂ, iscusințe, s. f. Îndemânare, dibăcie, pricepere; p. ext. talent, artă. – Iscusi + suf. -ință. Vezi definitia »

HEMOGLOBÍNĂ s. f. Substanță organică feruginoasă care constituie materia colorantă a globulelor roșii din sângele vertebratelor și care, datorită proprietății sale de a se oxida și de a se reduce cu ușurință, are rol în procesul respirator. – Din fr. hémoglobine. Vezi definitia »

BÚRĂ s. f. Ploaie măruntă și deasă (însoțită de ceață); burniță. – Comp. sb. bura. Vezi definitia »

PROGLÓTĂ s. f. fiecare dintre segmentele unui vierme inelat. (< fr. proglottis) Vezi definitia »

JUBÁRTĂ s. f. cetaceu din mările arctice. (< fr. jubarte) Vezi definitia »