ALÉGERE, alegeri, s. f. Acțiunea de a (se) alege și rezultatul ei. ◊ Loc. adv. Fără alegere = la întâmplare. La alegere = după voia, după placul cuiva. ♦ (La pl.) Operație care se efectuează conform unor norme precise și dinainte stabilite, pentru desemnarea prin vot a unei persoane destinate să îndeplinească o anumită sarcină. Vezi definitia »

TURMENTÁRE, turmentări, s. f. Acțiunea de a (se) turmenta și rezultatul ei. – V. turmenta. Vezi definitia »

AUTOCUNOÁȘTERE s.f. Faptul de a se autocunoaște. ♦ Metodă de cunoaștere a propriei persoane, prin introspecție. [< autocunoaște]. Vezi definitia »

secure folosita in trecut ca arma de lupta sau ca unealta a calaului – din tc. satir Vezi definitia »

vărzáre s. f., g.-d. art. vărzắrii; pl. vărzắri Vezi definitia »