Definita cuvantului bălțătură
BĂLȚĂTÚRĂ, bălțături, s. f. Obiect colorat fără gust, cu culori multe și neasortate, încărcat. ♦ Pată de culoare deschisă la animalele bălțate. – Din bălțat + suf. -ură.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bălțătură
râmă, râme s. f. (glum.) 1. penis (mai ales de dimensiuni reduse). 2. autobuz articulat. Vezi definitia »
TERMOLÍZĂ s.f. 1. Descompunere a unei legături chimice cu ajutorul căldurii. 2. Proces fiziologic prin care organismul cedează mediului ambiant surplusul de căldură. [< fr. thermolyse, cf. gr. thermos – cald, lysis – desfacere]. Vezi definitia »
CARPOLÍZĂ s. f. disociere a carpelelor sudate. (< fr. carpolyse) Vezi definitia »
CUVÉTĂ, cuvete, s. f. Sinclinal în formă de căldare, cu lungimea și lățimea aproape egale și cu secțiunea orizontală aproximativ rotundă. ◊ Cuveta lacului = teren ocupat de un lac de acumulare până la nivelul crestei barajului. – Din fr. cuvette. Vezi definitia »
OVRÉICĂ, ovreice, s. f. (Înv. și reg.) Evreică. – Ovrei + suf. -că. Vezi definitia »