gărduit, -ă, gărduiți, -te adj. (intl.) arestat, închis. Vezi definitia »

izidít (izâdít), -ă, adj. (reg.) risipit, cheltuit. Vezi definitia »

CHIT² s. n. ~ (din germ. Kitt < v. germ. de sus kuti < indoeurop. *guetu- = rășină, prin interm. lat. bitūmen = asfalt (1.)) [et. WDW] Vezi definitia »

NĂPĂSTUÍT, -Ă, năpăstuiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care este nedreptățit, căruia i se face un rău; asuprit, oprimat. ♦ Defăimat, calomniat. – V. năpăstui. Vezi definitia »

IHTIOLÍT s. n. pește fosil, petrificat. (< fr. ichtyolithe) Vezi definitia »