AEROPLÁN s.n. Avion. [< fr. aéroplane]. Vezi definitia »

METÁN s.n. Gaz combustibil, inodor și incolor, format dintr-o hidrocarbură aciclică, care emană din pământ în regiunile vulcanice, petrolifere sau mlăștinoase; gaz metan. [< fr. méthane]. Vezi definitia »

TITÁN² s. n. metal alb-argintiu, foarte dur și casant, greu fuzibil, la elaborarea unor aliaje și oțeluri speciale. (< fr. titane) Vezi definitia »

armán (armáne), s. n. – 1. Loc special amenajat unde se treieră cerealele. – 2. Rotocol, cerc. – Var. harman, armean. Tc. harman (Șeineanu, II, 23; Lokotsch 869), cf. bg., sb. harman. – Der. armangiu, s. m. (paznic de hambar); armănit, s. n. (treierat). Vezi definitia »

scoțián (-iéni), s. m. – Locuitor din Scoția. De la Scoția (‹ it. Scozia). Vezi definitia »