Definita cuvantului bătătură
BĂTĂTÚRĂ, bătături, s. f. 1. Teren bătătorit (în fața casei) pe care nu crește iarba; p. ext. ogradă, curte. 2. Îngroșare a pielii de pe mâini sau picioare din cauza unei frecări repetate. ◊ Expr. A călca (pe cineva) pe bătătură = a atinge (pe cineva) unde-l doare mai tare; a supăra. 3. Băteală. – Din bat (prez. ind. al lui bate) + suf. -ătură.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bătătură
COLIBACILÓZĂ s.f. Infecție provocată de colibacil. [< fr. colibacillose]. Vezi definitia »
RIZEÁFCĂ, rizeafce, s. f. Specie de scrumbie care trăiește în Marea Neagră, de unde migrează în Dunăre pentru reproducere și hrană (Alosa caspia nordmanni). [Var.: rizáfcă s. f.] – Et. nec. Vezi definitia »
AEROTÉRMĂ s.f. v. aeroterm. Vezi definitia »
PĂCÍȘĂ s. f. v. pacișă. Vezi definitia »
BUNIOÁRĂ adv. v. bunăoară. Vezi definitia »