Definita cuvantului bec
BEC, becuri, s. n. 1. Balonaș de sticlă prevăzut cu un filament care devine incandescent și răspândește lumină când e străbătut de un curent electric. ◊ Bec de siguranță = dispozitiv de siguranță care oprește un aparat, o instalație etc. în caz de deranjament. 2. (Înv.) Parte a unei lămpi cu gaz aerian în care se formează flacăra. ♦ (Azi determinat prin „de gaz”) Arzător pentru gaz, folosit pentru iluminat sau pentru încălzit. ◊ Bec de sudură(sau de sudaj) = piesă la aparatul de sudură, prin care ies gazele. – Fr. bec [de gaz].
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bec
edec, edecuri s. n. (prst.) 1. client permanent și aproape impotent. 2. rudă de sânge. 3. servitor bătrân. Vezi definitia »
AUTOBRÉC, autobrecuri, s. n. Automobil cu caroserie închisă, cu care se pot transporta circa zece persoane. [Pr.: a-u-] – După fr. autobreak. Vezi definitia »
pripéc, s.n., adv. 1. (înv.) caniculă, arșiță; dogoare a soarelui. 2. (adv.; reg.; în forma: pripăg) urgent, grabnic. Vezi definitia »
–PITÉC2 Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) maimuță”, „specific maimuței”. [< fr. -pithèque, it. -piteco, cf. gr. pithekos]. Vezi definitia »
ZIMBERÉC, zimberecuri, s. n. (Turcism înv.) Arc de ceasornic; p. ext. mașinărie. [Var.: zimberéchi s. n.] – Din tc. zemberek. Vezi definitia »