Definita cuvantului bec
BEC, becuri, s. n. 1. Balonaș de sticlă prevăzut cu un filament care devine incandescent și răspândește lumină când e străbătut de un curent electric. ◊ Bec de siguranță = dispozitiv de siguranță care oprește un aparat, o instalație etc. în caz de deranjament. 2. (Înv.) Parte a unei lămpi cu gaz aerian în care se formează flacăra. ♦ (Azi determinat prin „de gaz”) Arzător pentru gaz, folosit pentru iluminat sau pentru încălzit. ◊ Bec de sudură(sau de sudaj) = piesă la aparatul de sudură, prin care ies gazele. – Fr. bec [de gaz].
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bec
sănéc, sănéce, s.n. (reg.) țesătură de cânepă din care se fac rufe de corp, prosoape, fețe de masă etc. Vezi definitia »
AUTOBRÉC s. n. automobil închis, cu care se pot transporta circa zece persoane. (< fr., engl. autobreak) Vezi definitia »
TEC s.m. Arbore din India și Oceania, cu lemnul foarte tare, care se întrebuințează în special la construirea corăbiilor. [Scris și teck, pl. teci. / < fr. teck]. Vezi definitia »
AVANBÉC s. n. v. avantbec. Vezi definitia »
BÍFTEC, biftecuri, s. n. Friptură din mușchi de vacă, mai puțin friptă la mijloc. – Fr. bifteck (<engl.). Vezi definitia »