Definita cuvantului belșug
BELȘÚG s. n. Cantitate mare de bunuri materiale care depășește ceea ce e necesar; abundență, prisos. ◊ Loc. adv. Din belșug = în cantitate mare, din plin. [Var.: bielșúg, bilșúg s. n.] – Magh. böség.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu belșug
INSECTIFÚG, -Ă adj., s. n. (substanță) care îndepărtează insectele dăunătoare prin miros, gust sau culoare. (< fr. insectifuge) Vezi definitia »
ieftenșúg, ieftenșúguri, s.n. (înv.) 1. milă, îndurare, miluire, milosârdie. 2. ieftinătate. Vezi definitia »
CALORIFÚG, -Ă adj., s.m. (Substanță, agent) rău conducător de căldură. [< fr. calorifuge, cf. lat. calor – căldură, fugere – a fugi]. Vezi definitia »
prieteșúg, prieteșúguri, s.n. (înv. și pop.) 1. prietenie, amiciție. 2. dragoste, iubire. 3. legătură strânsă între grupuri sociale, țări, popoare, națiuni; prietenie. Vezi definitia »
BUG, rîu în Europa răsăriteană, afl. stg. al rîului Narew; 772 km. Izv. din Pod. Vôlîno-Podolic, trece prin Brest, formează pe o porțiune granița dintre Ucraina, Bielorusia și Polonia. Navigabil pe 315 km. Se mai numește și B. de Vest. Vezi definitia »