CALABRÉZ, -Ă, calabrezi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Calabriei sau este originară de acolo. 2. Care aparține Calabriei sau calabrezilor (1), privitor la Calabria sau la populația ei. – Din it. calabrese, fr. calabrais. Vezi definitia »

chinéz (chinéji), s. m. – 1. (Înv.) Domn, șef al unei comunități de oameni liberi. Existența sa este atestată cu începere din sec. XIII, în Trans. și Munt. Erau căpetenii de grupări populare ce cuprindeau un județ sau o vale, cu funcții pe viață, administrative și judecătorești. În Munt., pare a fi termen oficial, care îl traduce pe cel popular județ. – 2. (Banat) Primar, judecător comunal. – Var. cneaz, cnez. Sl. kŭnedzŭ din got. *kunnigs, germ. König (DAR). A intrat în rom. prin intermediul sb. knez sau al mag. kenéz (DAR presupune că pătrunderea sa a avut loc de la nord la sud), cf. rus. rut. knjazĭ „principe.” V. și Miklosich, Slaw. Elem., 27; Cihac, II, 64. Var. cneaz, folosită în trecut ca termen oficial în documentele slave, a început să se folosească începînd de la sfîrșitul sec. XVII, cu sensul propriu din rus. – Der. chineji, vb. (Banat, a face uneori pe primarul); chinezat, s. n. (principat); cnezat, s. n. (principat); cnezie, s. f. (înv., principat). Vezi definitia »

engléz (engléză), adj. – 1. Care aparține Angliei. – 2. (Arg.) Persoană care nu înțelege nimic. – 3. (Arg.) Persoană flegmatică și nepăsătoare. It. inglese (sec. XIX). – Der. englezesc, adj.; englezește, adv. Vezi definitia »

chinez, chinezi s. m. (intl.) an de condamnare. Vezi definitia »

SUDANÉZ, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Sudan. ♦ limbi ĕ = familie de limbi negro-africane vorbite în Africa Centrală (Sudan) și de nord-est. (< fr. soudanais) Vezi definitia »