GRĂITÓR, -OÁRE, grăitori, -oare, adj. Care grăiește; (în special) convingător, elocvent, concludent. Dovadă grăitoare. [Pr.: gră-i-] – Grăi + suf. -tor. Vezi definitia »

COTIZATÓR, -OÁRE I. s. m. f. cotizant. II. s. n. foaie, registru în care se înscriu cotizațiile. (< cotiza + -tor) Vezi definitia »

hăcuitór, hăcuitoáre, s.n. (reg.) cuțit mare pentru a hăcui (a tăia mărunt) carnea. Vezi definitia »

PLANATÓR s.n. Piesă componentă a unei matrițe pentru ambutisarea tablei, care presează marginea acesteia spre a împiedica formarea cutelor. ♦ Ciocan folosit pentru a face plană fața unui obiect. [< plana + -tor]. Vezi definitia »

READUCĂTÓR, readucătoare, s. n. Dispozitiv de restabilire totală sau parțială a condițiilor inițiale de funcționare ale unui sistem tehnic sau de readucere a unei mărimi la o valoare cuprinsă în intervalul de reglare pentru a se obține funcționarea stabilă a sistemului. [Pr.: re-a-] – Readuce + suf. -ător. Vezi definitia »