TUBÁR, -Ă adj. 1. referitor la trompele lui Eustache. 2. (despre un suflu, în auscultație, în unele boli de plămâni) care pare a ieși dintr-un tub rigid. (< fr. tubaire) Vezi definitia »

sfârtecar, sfârtecari s. m. pl. (intl.) persoană are obișnuiește să se bată cu cuțitul; criminal care folosește arme albe. Vezi definitia »

CHILIMBÁR s. n. v. chihlimbar. Vezi definitia »

tar (-ruri), s. n. – 1. Greutate, încărcătură. – 2. Plută, bac. Mag. tar, din sl. tovarŭ (Tiktin). Înv. și Trans., cf. tărhat. Vezi definitia »

VAR s.m. (Fiz.) Unitate de putere electromagnetică reactivă, corespunzând unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt. [Nume dat de ing. român C. Budeanu de la inițialele v(olt) + a(mper) + r(eactiv)]. Vezi definitia »