Definita cuvantului bihuncă
BIHÚNCĂ, bihunci, s. f. Trăsurică ușoară cu un singur cal, cu patru roți, având așezată de-a lungul o banchetă pe care conducătorul stă călare. – Ucr. bihunki.

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bihuncă
VACCÍNĂ s. f. boală infecțioasă la vaci și la cai, produsă de un virus, care, inoculat la om, îi asigură imunitatea la variolă. (< fr. vaccine) Vezi definitia »
plóscă (plóști), s. f.1. Vas rotund și turtit de metal sau de lemn. – 2. Corneci, vas cu praf de pușcă. – 3. Vas pentru urinat. – 4. (Arg.) Poșetă de damă. – 5. (Arg.) Țîță. – Mr. ploscă, megl. ploască. Sl. ploskŭ „turtit”, plovska „ploscă” (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 266; Conev 64), cf. bg., sb., ceh. ploska, mag. palackz, ngr. πλόσϰα, alb. ploskë, tc. palaska (Miklosich, Fremdw., 118), cf. și palașcă, plașcă, ploșniță.Der. ploscar, s. m. (fabricant de ploști din lemn; persoană care la nunți vizitează invitații oferindu-le de băut; flecar, palavragiu; Trans., par cu care se bate fînul în căpiță; Arg., borfaș, hoț de buzunare); ploscaș, s. m. (șarlatan, potlogar); ploșcașe, s. f. (intrigantă, tîrfă); ploscoană, s. f. (Trans., ploscă; căpiță). Ploscaș este explicat de Cihac, II, 263, ca o deformare din *plotcaș, cf. ceh. pletkar „intrigant”; dar cuvîntul sl. nu e sigur în rom. și sensul se înțelege ușor plecînd de la ploscar „persoană care merge din casă în casă să ducă vești”, cf. a umbla cu plosca „a pîrî, a țese intrigi”. Vezi definitia »
PREFÁȚĂ s.f. Cuvânt către cititori așezat la începutul unei cărți, care conține lămuriri, explicații etc. legate de opera respectivă; precuvântare. [Pl. -fețe. / cf. fr. préface, it. prefazione]. Vezi definitia »
AGRICULTÚRĂ, agriculturi, s. f. Cultivarea pământului (și creșterea animalelor) în vederea obținerii unor produse alimentare și a unor materii prime pentru industrie; totalitatea lucrărilor și metodelor întrebuințate în acest scop. ◊ Agricultură socialistă = agricultură făcută pe mari întinderi de pământ, bazată pe mijloacele și metodele cele mai înaintate de muncă, pe folosirea cuceririlor științei și pe proprietatea colectivă sau de stat asupra pământului și a mijloacelor de producție. – Fr. agriculture (lat. lit. agricultura). Vezi definitia »
VÁRVĂ s. f. depozit stratificat de argile din lacurile glaciare din cuaternar, ca niște benzi albicioase sau cenușii-închise. (< fr. varve) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z