Definita cuvantului binefacere
BINEFÁCERE, binefaceri, s. f. 1. Faptă bună, ajutor dat cuiva. 2. Folos, avantaj. – Din bine1 + facere (după lat. benefacere).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu binefacere
ȘAMOTÁRE, șamotări, s. f. Acțiunea de a șamota și rezultatul ei. – V. șamota. Vezi definitia »
DEIFICÁRE s.f. (Liv.) Faptul de a deifica; zeificare. [Pron. de-i-. / < deifica]. Vezi definitia »
HÂRJIÍRE s. f. v. hârjii. [DLRM] Vezi definitia »
pripíre, pripíri, s.f. (pop.) 1. grabă, pripă, zor. 2. încălzire. 3. ardere, dogorire. 4. (despre holde) coacere timpurie. Vezi definitia »
CATALIZÁRE s.f. Acțiunea de a cataliza și rezultatul ei. [< cataliza]. Vezi definitia »