REDUCĂTÓR, reducători, s. m. Substanță care, într-o reacție de oxido-reducere, pierde electroni, oxidându-se. – Reduce + suf. -ător. Vezi definitia »

INCUBATÓR s.n. Cutie, cameră specială în care se face clocirea artificială sau unde se poate asigura dezvoltarea în condiții optime a copiilor născuți prematur. [< fr. incubateur]. Vezi definitia »

CONGELATÓR s. n. instalație frigorifică pentru congelare. (< fr. congélateur) Vezi definitia »

BIOREACTÓR s. n. reactor biologic. (< bio- + reactor) Vezi definitia »

trîntór (-ri), s. m. – 1. Masculul albinei. – 2. Parazit, leneș. Sl. trątŭ „bondar” (Cihac, II, 422; Byhan 340; Tiktin), cf. sb. trut, pol. trąd „trîntor”. – Der. trîntori, vb. (a distruge trîntorii dintr-un stup). Vezi definitia »