Definita cuvantului biruitor
BIRUITÓR, -OÁRE, biruitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care biruie; învingător. [Pr.: -ru-i-] – Din birui + suf. -(i)tor.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu biruitor
PURIFICATÓR, -OÁRE I. adj. care purifică. II. s. n. epurator. (< fr. purificateur) Vezi definitia »
PROVOCATÓR, -OÁRE adj. Care provoacă; provocant. ♦ Care îndeamnă la acțiuni nesocotite și necinstite. // s.m. Cel care provoacă la luptă, la întrecere etc. [Var. provocător, -oáre adj., s.m.f. / cf. fr. provocateur, lat. provocator]. Vezi definitia »
CORÉCTOR1, -OÁRE s. m. f. cel care face corectura (1). (< fr. correcteur, lat. corrector) Vezi definitia »
FOTOCUPLÓR s. n. optocuplor. (< fr. photocoupleur) Vezi definitia »
UȘOR, ușori, s.m. Fiecare dintre cei doi stâlpi verticali de care se prind canaturile porțiilor sau ale ușilor; părțile laterale ale tocului ușii sau ferestrei. [Var.: uscior, ușcior s.m.] – Lat. osteolum Vezi definitia »