Definita cuvantului provocator
PROVOCATÓR, -OÁRE adj. Care provoacă; provocant. ♦ Care îndeamnă la acțiuni nesocotite și necinstite. // s.m. Cel care provoacă la luptă, la întrecere etc. [Var. provocător, -oáre adj., s.m.f. / cf. fr. provocateur, lat. provocator].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu provocator
PROIECTÓR, -OÁRE I. adj. care proiectează, care servește pentru proiecție. II. s. n. aparat de iluminat care proiectează fascicule de lumină ce provin din focarul unei oglinzi. ◊ aparat special pentru proiectarea imaginilor pe un ecran cinematografic. (după fr. projecteur) Vezi definitia »
AJUSTÓR, -OÁRE, ajustori, -oare, s. m. și f. Muncitor calificat care ajustează piesele unei mașini. – După fr. ajusteur. Vezi definitia »
TELEIMPRIMATÓR s.n. Aparat telegrafic cu care se transmite și se recepționează comunicări, texte etc. în literele alfabetului obișnuit. [Pron. -le-im-. / < tele- + imprimator, după fr. téléimprimeur]. Vezi definitia »
SUPRACONDUCTÓR, -OÁRE adj., s.m. (Material) care prezintă supraconductibilitate. [< fr. supraconducteur]. Vezi definitia »
BUCCINATÓR s. m. 1. mușchi al obrazului, cu rol în masticație și în expulzarea forțată a aerului din plămâni. 2. nerv maxilar inferior. (< fr. buccinateur, lat. buccinator) Vezi definitia »