Definita cuvantului blajin
BLAJÍN, -Ă, blajini, -e, adj. (Adesea fig.) Bun la inimă; blând, pașnic, prietenos. ♦ (Despre figură, fire, manifestări ale oamenilor) Care exprimă bunătate, blândețe; binevoitor. – Slav (v. sl. blažĕnŭ).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu blajin
in- Pref. lat. care servește pentru a da anumitor cuvinte o valoare contrarie sau negativă, indicînd lipsa ori absența. Lat. in-. Apare numai în cuvinte neol., introduse în principal prin filieră fr., ca inaccesibil față de accesibil, inconsistență față de consistență, intolerant față de tolerant. Vezi definitia »
CERVÍN adj. (Rar) Asemănător cerbului. [Cf. lat. cervinus, fr. cervin]. Vezi definitia »
BALDAHÍN s. n. v. baldachin. Vezi definitia »
in fapt Vezi definitia »
taín (-nuri), s. n. – Rație, porție. – Mr. tăine, megl. tain. Tc. (arab.) tayan (Șeineanu, II, 345; Roesler 603; Lokotsch 1994), cf. ngr. ταïνι, bg., sb. tain. – Der. taingiu, s. m. (furier), înv., din tc. tayinci. Vezi definitia »