SPOROCÓRĂ adj., s. f. (plantă) la care diseminarea se face prin spori. (< fr. sporochore) Vezi definitia »

broboádă (broboáde), s. f. – Basma mare, șal. – Var. brobod(ă), proboadă, pobroadă. Forma autentică este cea a var. proboadă. Din bg. podbraždam perf. podbradja „a-și pune pe cap o basma care se înnoadă sub bărbie”, podbranka „basma” (Weigand, Jb, XV, 168; Densusianu, GS, VI, 362). Apropierea propusă de Cihac, II, 640, cu ngr. μπολοῦλα este inutilă. Der. desbrobodi, vb. (a-și scoate basmaua); îmbrobodi, vb. (a-și acoperi capul; a acoperi, a ascunde; a înșela, a ademeni, a duce cu vorba); îmbrobodeală, s. f. (acțiunea de a (se) îmbrobodi; ademenire). Vezi definitia »

pipă cu vatră mică, strîmtă; la figurat, sex femeiesc, pizdă Vezi definitia »

CIOBOTÉCĂ s.f. Colecție de cioburi arheologice. [< ciob + gr. theke – dulap]. Vezi definitia »

BRIZÁNȚĂ s. f. proprietate a unui exploziv de a fi brizant. (< fr. brisance) Vezi definitia »