Definita cuvantului bonitate
BONITÁTE s. f. Calitatea unei stațiuni silvice sau a unei zone forestiere de a produce arboreturi mai bune sau mai rele din punctul de vedere al producției la hectar în material lemnos. V. fertilitate. – Germ. Bonität.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bonitate
GRAVIDITÁTE s.f. Starea unei femei gravide; gestație; sarcină. [Cf. fr. gravidité, lat. graviditas]. Vezi definitia »
VIGUROZITÁTE s. f. (Livr.) Însușirea de a fi viguros; vigoare. – Viguros + suf. -itate. Vezi definitia »
PẤRTE s. f. v. pârtie. Vezi definitia »
LAȘITÁTE (2) lașități, s. f. 1. Faptul de a fi laș; starea celui laș. 2. (Concr.) Faptă, atitudine de om laș. – Laș + suf. -itate (după fr. lâcheté). Vezi definitia »
MEDIOCRITÁTE, (2) mediocrități, s. f. 1. Faptul de a fi mediocru; situație, starea a celui mediocru. 2. Persoană lipsită de calități (intelectuale) deosebite, om mediocru (2). [Pr.: -di-o-] – Din fr. médiocrité, lat. mediocritas, -atis. Vezi definitia »