Definita cuvantului brăcinar
BRĂCINÁR, brăcinare, s. n. (Pop.) Șiretul (sau sfoara, cureaua) cu care se strâng în jurul mijlocului izmenele, ițarii etc. – Din brăcire (puțin folosit) + suf. -ar.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu brăcinar
PLURIGLANDULÁR, -Ă, pluriglandulari, -e, adj. Care se referă la mai multe glande, care afectează mai multe glande. – Pluri - + glandular. Vezi definitia »
INTERMAXILÁR, -Ă adj. Între, dintre maxilare. [Cf. fr. intermaxillaire]. Vezi definitia »
UNGHIULÁR, -Ă adj. În formă de unghi; colțuros, în colțuri. ♦ Piatră unghiulară = piatră de la colțul unei temelii de clădire; (fig.) fundament, bază. [Pron. -ghiu-. / < unghi, după fr. angulaire]. Vezi definitia »
ELINVÁR s. n. Aliaj de oțel, crom și nichel, cu elasticitate constantă la temperatura de lucru, folosit în construcția unor instrumente de măsură de precizie. – Din el[asticitate] + invar[iabilă]. Vezi definitia »
VĂIUGÁR, văiugari, s. m. (Reg.) Persoană care face văiugi2. – Din văiugă + suf. -ar. Vezi definitia »