Definita cuvantului breaslă
BREÁSLĂ, bresle, s. f. 1. (În orânduirea feudală) Organizație de castă a meseriașilor din aceeași branșă, care avea scopul să împiedice concurența dintre ei și să le păzească drepturile economice și politice împotriva exploatării feudalilor și negustorilor; o dată cu dezvoltarea modului de producție capitalist, ea se transformă într-o organizație închisă a meșterilor care exploatează calfele și ucenicii. ♦ (Înv.) Categorie socială sau profesională. Piară breasla boierească! (BOLLIAC). 2. Meserie, profesiune; funcție, slujbă. De breasla lui, ciubotar (ȘEZ.). 3. (Înv.) Trupă de soldați recrutată din breslași și din diferite categorii ale burgheziei. – Slav (v. sl. bratĩstvo).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu breaslă
EPANADIPLÓZĂ s. f. figură retorică constând în reluarea unui cuvânt sau grup de cuvinte de la începutul unei unități sintactice sau metrice la sfârșitul ei; epanastrofă; prozapodoză; rediție2. (< it. epanadiplosi, gr. epana-diplosis) Vezi definitia »
piță2, píțe, s.f. (reg.) 1. carne pripită. 2. om subțire, slab, nevolnic, prăpădit, bețiv. Vezi definitia »
praslageálă s.f. (reg.) trai, viață dusă după bunul plac. Vezi definitia »
obârșoácă s.f. (reg.) vale întunecoasă. Vezi definitia »
INSIGNIFIÁNȚĂ, insignifianțe, s. f. (Livr.) Lipsă de însemnătate. [Pr.: -fi-an-. Var.: insignifiénță s. f.] – Din fr. insignifiance. Vezi definitia »