bîtcă (bấtci), s. f. – Coastă, povîrniș. Origine necunoscută. DAR propune, dar este puțin probabil, mag. botkó, bötök „cap, mîner”; rezultatul probabil ar fi fost *bătcău. Diculescu 181 (urmat de Scriban) se gîndește la un gepidic *bütt(i)ka, din germ. butt- (› fr. butte); însă părerea sa a fost în general respinsă. Vezi definitia »

IEREMIÁDĂ, ieremiade, s. f. (Livr.) Plângere, tânguire (fără sfârșit). [Pr.: -mi-a-] – Din fr. jérémiade. Vezi definitia »

TRÁTĂ s. f. titlu de credit pe termen scurt care, în baza unei clauze speciale, se cedează spre încasare altei persoane decât creditorul; poliță. (< it. tratta, germ. Tratte) Vezi definitia »

MICROTÍDĂ, microtide, s. f. (La pl.) Familie de rozătoare din care face parte șoarecele de câmp; (și la sg.) animal din această familie. – Din engl. microtidae. Vezi definitia »

CAPTÚRĂ s.f. 1. Pradă de război luată în luptă; material capturat. 2. (Liv.) Capturare. 3. (Fiz.) Proces prin care nucleul atomic captează o particulă elementară din exterior. [< fr. capture, cf. lat. captura]. Vezi definitia »