BREMOND [bremõ], Henri (1865-1933), critic și eseist francez. Abate. Teoretician al poeziei pure. A susținut caracterul irațional al liricii („Rugăciune și poezie”), pe care a asimilat-o intuiției misticilor. Vezi definitia »

GROUND /gráund/ s. n. 1. Teren de sport, gazonat. 2. (muz.) Basso ostinato. -Din engl. Ground Vezi definitia »

BRAND, branduri, s. n. (Mil.) Aruncător de mine¹ (2); p. ext. proiectil de aruncător de mine. – Din n. pr. Brandt. Vezi definitia »

FLAMÁND, -Ă, flamanzi, -de, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Flandrei. 2. Adj. Care aparține Flandrei sau populației ei, privitor la Flandra sau la populația ei. ♦ (Substantivat, f.) Limbă germanică vorbită de flamanzi (1). – Din fr. flamand. Vezi definitia »

ȘALÁND s. n. 1. navă fără autopropulsie, folosită la transportul mărfurilor. 2. navă, cu sau fără propulsie proprie, servind pentru transportul materialelor dragate. (< fr. chaland) Vezi definitia »