podlânc, podlânci, s.m. (reg.) toc de piele atârnat la șa, în care se ține pistolul; cobur. Vezi definitia »

FLANC² s.n. v. flan. Vezi definitia »

ORNITORÍNC, ornitorinci, s. m. Animal mamifer semiacvatic din Australia, cu gura în forma ciocului de rață și cu membrane înotătoare între degete, care depune ouă, dar alăptează puii ieșiți din ouă (Ornithorhynchus anatinus). – Din fr. ornithorynque. Vezi definitia »

părínc s. m. – Mei. – Var. păring, părîng(ă). Lat. pānĭcum (Philippide, Principii, 17; Pușcariu 1269; Candrea-Dens., 1335; REW 6196), cf. it. panico, fr. panic. Vezi definitia »

flanc (fláncuri), s. n. – 1. Fiecare din cele două părți laterale ale peretelui abdominal, cuprinse între ultima coastă și șold. – 2. Placă la matrițele de stereotipie. – 3. Pînză groasă de întărit gulerele. Fr. flanc. Vezi definitia »