Definita cuvantului brâncă
BRẤNCĂ1 s. f. 1. Boală contagioasă, specifică porcilor, caracterizată prin lipsa poftei de mâncare și apariția unor pete violacee. 2. Erizipel. 3. Plantă erbacee fără frunze, cu flori verzui sau alburii grupate în formă de spic, folosită în medicina veterinară (Salicornia herbacea). ◊ Compuse: brânca-porcului = a) plantă erbacee cu tulpina și frunzele acoperite cu peri moi (Scrophularia Scopolii); b) cinsteț; brânca-ursului = a) crucea-pământului; b) pedicuță. 4. Ciupercă cu pălăria întinsă și răsfrântă prevăzută cu peri aspri (Stereum hirsutum).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu brâncă
OCOLEÁLĂ, ocoleli, s. f. (Rar) Ocol, ocolire. – Ocoli + suf. -eală. Vezi definitia »
SITIȘOÁRĂ, sitișoare, s. f. Diminutiv al lui sită; sitiță. – Sită + suf. -ișoară. Vezi definitia »
MOCĂNCÚȚĂ, mocăncuțe, s. f. Diminutiv al lui mocancă. – Mocancă + suf. -uță. Vezi definitia »
coșíță, coșíțe, s.f. (reg.) podeaua unui pod peste o apă. Vezi definitia »
PERIBRONȘÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesutului conjunctiv din jurul bronhiilor. [Cf. fr. péribronchite]. Vezi definitia »