Definita cuvantului tiptil
TIPTÍL adv. 1. Fără zgomot, ușor, cu grijă (pentru a nu fi auzit). Merge tiptil. ♦ Pe furiș, pe nesimțite; pe ascuns (pentru a nu fi văzut, pentru a nu se da de gol). 2. (Înv.; în expr.) A se îmbrăca tiptil = a se deghiza, a se travesti. [Var.: (înv.) teptíl adv.] – Din tc. tebdil.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tiptil
TROGLOFÍL, -Ă adj. (despre organisme) care iubește peșterile, fără a trăi exclusiv în ele. (< fr. troglophyle) Vezi definitia »
PICNOSTÍL s.n. (Arhit.) Sistem de intercolonament la care intervalul dintre coloane este egal cu 1½ din diametrul coloanei; (p. ext.) templu sau edificiu cu coloanele astfel așezate. [< fr. pycnostyle, cf. gr. pyknos – dens, stylos – coloană]. Vezi definitia »
TACTÍL, -Ă, tactili, -e, adj. Care ține de simțul pipăitului, privitor la simțul pipăitului; care se poate percepe prin pipăit. – Din fr. tactile, lat. tactilis. Vezi definitia »
AGÍL, -Ă adj. 1. sprinten, vioi. 2. îndemânatic, dibaci, priceput. (< fr. agile, lat. agilis) Vezi definitia »
CONETÁBIL s.m. Comandant suprem al armatelor regale din Franța feudală. [< fr. connétable, cf. lat.t. comes stabuli – conte al grajdurilor]. Vezi definitia »