INDULGÉNȚĂ, (2) indulgențe, s. f. 1. Atitudine îngăduitoare față de greșeli; toleranță, îngăduință, bunătate. 2. Iertare totală sau parțială a păcatelor pe care Biserica catolică o acordă credincioșilor ei în schimbul unei sume de bani; (concr.) document ce conține textul rugăciunilor care trebuie spuse pentru a obține această iertare. – Din fr. indulgence, lat. indulgentia. Vezi definitia »

sandomírcă s. f. – Varietate de grîu. Din Sandomir, oraș în Polonia (Tiktin). Vezi definitia »

POVÁȚĂ, povețe, s. f. (Pop.) Îndrumare, sfat dat cuiva sau primit de cineva; povățuire, povățuială. ◊ Loc. adj., adv. De povață = ca îndrumător, ca ghid. ♦ Persoană care îndrumează, sfătuiește pe cineva. – Cf. pol. powodca „conducător”. Vezi definitia »

ERITROBLASTÓZĂ s. f. prezența patologică a eritroblaștilor în sânge. (< fr. érythroblastose) Vezi definitia »

FILMOTÉCĂ, filmoteci, s. f. 1. Colecție de filme cinematografice clasate într-o ordine sistematică. 2. Loc special amenajat pentru păstrarea filmelor cinematografice. – Din fr. filmothèque. Vezi definitia »