PENICILINOREZISTÉNȚĂ s.f. Însușirea unui microb de a fi devenit penicilinorezistent. [< fr. pénicillino-résistance]. Vezi definitia »

CATAFORÉZĂ s. f. 1. electroforeză catodică. 2. introducerea în organism a unor substanțe medicamentoase cu ionizări prin curent continuu; dielectroliză. (< fr. cataphorèse) Vezi definitia »

ANTIMETALÉPSĂ s.f. Antimetabolă. [< fr. antimétalepse, cf. gr. antimetalepsis]. Vezi definitia »

ȘÁTRĂ, șatre, s. f. 1. Cort în care se adăpostesc țiganii nomazi; p. ext. grup de corturi care alcătuiesc locuințele unei comunități țigănești nomade. ◊ Loc. adj. De șatră = țigănesc; nomad. ◊ Expr. (Fam.) A umbla (sau a se muta) cu șatra = a se muta deseori, pe neașteptate, cu toate lucrurile, din loc în loc. ♦ Comunitate de țigani nomazi. 2. (Înv.) Cort de tabără. 3. (Pop.) Construcție rudimentară care servește ca adăpost pentru vite, pentru uneltele gospodăriei etc. ♦ Baracă de scânduri, acoperită cu pânză, în care negustorii își vând mărfurile la târg. [Pl. și: șetre] – Din bg., scr. šatra, magh. sátor. Vezi definitia »

FIBRÍNĂ s. f. substanță organică proteică, alb-cenușie, în sânge și în limfă, care intervine în procesul de coagulare. (< fr. fibrine) Vezi definitia »