AÚZ s. n. 1. Unul dintre cele cinci simțuri, cu ajutorul căruia se percep sunetele. ◊ Expr. A-i lua (cuiva) auzul = a asurzi (pe cineva). ♦ Însușirea de a distinge o notă muzicală justă de una falsă. 2. Auzire. S-a bucurat... la auzul acestor vorbe (RETEGANUL). – Postverbal al lui auzi. Vezi definitia »

ELECTROAUTOBÚZ s. n. autobuz acționat electric. (< electro- + autobuz) Vezi definitia »

MICROBÚZ, microbuze, s. n. Autobuz pentru un număr mic de pasageri. – Din fr. microbus. Vezi definitia »

femeie slabă la refuz expr. (glum.) femeie de moravuri ușoare. Vezi definitia »

suiúz (-zuri), s. n. – (Mold.) Bucată de piele pentru cîrpit. Rus. sojuz „uniune” (Tiktin). Vezi definitia »