BANDIÉRĂ, bandiere, s. f. (Înv.) Steag, drapel, stindard. ♦ Spec. Steag al unei unități militare. [Pr.: -di-e-] – Din it. bandiera. Vezi definitia »

TROPOTITÚRĂ s. f. Numele unui dans popular și melodia după care se execută. – Din tropoti + suf. -(i)tură. Vezi definitia »

MITOGRÁMĂ s. f. ansamblu de semne cărora li se acordă o anumită semnificație grafică, ideologică sau simbolică. (< mito²- + -gramă) Vezi definitia »

PURICĂTÚRĂ, puricături, s. f. (Pop. și fam.) Puricat. – Purica + suf. -ătură. Vezi definitia »

stúpă (-pe), s. f. – Cîlți, canură. Lat. stuppa (Pușcariu 1663; Philippide, II, 655; REW 8332), cf. it. stoppa, prov., cat., sp., port. estopa, fr. étoupe, alb. stupë. Vezi definitia »