SFĂRÂMĂTÚRĂ, sfărâmături, s. f. Obiect spart în bucăți (mici); fragment, bucată dintr-un astfel de obiect. [Var.: sfărmătúră s. f.] – Sfărâma + suf. -ătură. Vezi definitia »

TĂGĂDUÍNȚĂ, tăgăduințe, s. f. (Înv.) Tăgăduială. – Tăgădui + suf. -ință. Vezi definitia »

GAVÓTĂ s.f. Vechi dans de origine provensală, cu mișcări ușoare în doi timpi; melodia acestui dans. ♦ Parte dintr-o suită instrumentală, precedând sarabanda. [< fr. gavotte, cf. it. gavotta, germ. Gavotte]. Vezi definitia »

pleoștitúră, pleoștitúri, s.f. (pop.) 1. turtire, pleoștire. 2. (reg.) casă dărăpănată, pleoștită. Vezi definitia »

GIARDIÁZĂ s.f. Boală parazitară determinată de un protozoar, care provoacă mai ales la copii dureri abdominale, diaree, constipație, anemie și chiar tulburări nervoase; lambliază. [Pron. giar-di-a-. / < fr. giardiase]. Vezi definitia »