cârcăiác (cârcăiéci), s. m. – Scolopendră (Lithobius forficatus). – Var. cîrcîiac. Tc. kirkayak (Șeineanu, II, 89; Lokotsch 1280). Cihac, II, 41, a greșit punîndu-l în legătură cu cr. čarčjak „greiere”. Vezi definitia »

ALÁC, (2) alace, s. n. 1. Specie de grâu rezistentă care se cultivă în regiunile muntoase (Triticum spelta). 2. Spic sau fir de alac (1). – Comp. magh. alakor. Vezi definitia »

AFRODIZIÁC, -Ă adj., s. n. (substanță) care stimulează apetitul sexual. (< fr. aphrodisiaque, gr. aphrodisiakos) Vezi definitia »

zabrác (înv.) (za-brac) s. n. Vezi definitia »

BUIMÁC, -Ă, buimaci, -ce, adj. Amețit (de somn, de beție, de frică etc.); zăpăcit, năuc; buimăcit, buimatic. – Et. nec. Vezi definitia »