PENTADECAGÓN s. n. poligon plan cu cincisprezece laturi. (< fr. pentadécagone) Vezi definitia »

PANTEÓN, panteonuri, s. n. 1. (La greci și la romani) Templu consacrat cultului tuturor zeilor. 2. Monument național în care se depun rămășițele pământești ale oamenilor iluștri. ♦ Fig. Totalitatea oamenilor iluștri ai unei țări. [Pr.: -te-on] – Din fr. panthéon. Vezi definitia »

MIRMILÓN s. m. gladiator roman care lupta cu retiarii, înarmat cu scut lung și ușor. (< fr. mirmillon, lat. mirmillo) Vezi definitia »

BATÓN s.n. Bucată lunguiață (de vanilie, de ciocolată etc.). [< fr. bâton]. Vezi definitia »

TRILIÓN s.n. Unitate formată din o mie de miliarde (10¹²). [Pron. -lio-on. / < fr. trilion]. Vezi definitia »