Definita cuvantului catargiu
CATARGIU, Lascăr (1823-1899, n. Iași), om politic conservator român. A participat la detronarea domnitorului A.I. Cuza (11 febr. 1866), devenind, ulterior, membru al Locotenenței domnești. Prim-min. (mai-iul. 1866, 1871-1876, mart.-nov. 1889, 1891-1895). Sfetnic al regelui Carol I, C. a reușit să impună Partidul Conservator pe scena politică românească și a reprezentat un factor de echilibru și forță în jocul politic al epocii.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu catargiu
SAMANÍU, -ÍE, samanii, adj. (Rar) Galben-deschis (ca paiul). – Din tc. samani. Vezi definitia »
géniu (génii), s. n. – 1. Cea mai înaltă treaptă de înzestrare a omului. – 2. Spirit protector, duh. Lat. genium (sec. XIX). – Der. genial, adj., din fr.; ingeniu, s. n., din lat. ingenium; ingenios, adj., din fr. ingénieux. Vezi definitia »
CALÍCIU s.n. 1. Înveliș extern al florii, format din sepale. 2. Cupă, potir. 3. Parte a bazinetului în care se colectează urina. [Pron. -ciu. / < fr. calice, cf. gr. kalyx = boboc de floare]. Vezi definitia »
CONCÍLIU s.n. Adunare de prelați în care se decide asupra unor chestiuni de dogmă, de morală etc.; sinod. [Pron. -liu. / < lat. concilium, cf. it. concilio]. Vezi definitia »
úliu (-ii), s. m. – Șoim, coroi, vindereu (Astur palumbarius, Accipiter nisus, Buteo vulgaris, Archibuteo lagopus, Circus aeruginosus, C. cyaneus). – Var. uli, uleu. Mag. ölyü (Cihac, II, 536; Gáldi, Dict., 186). Se folosește, în forme mai mult sau mai puțin diferite, pentru una sau alta dintre aceste specii; ulieș, s. m.; uliga(n)ie, s. f.; uligan, s. m.; uliuț, s. m. Vezi definitia »