Definita cuvantului bubui
BUBUÍ, pers. 3 búbuie, vb. IV. Intranz. (Despre tunete; p. ext. despre arme de foc sau alte surse de zgomot) A produce un zgomot înfundat și puternic, adesea repetat (prin ecou) la intervale scurte. – Formație onomatopeică.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bubui
a vedea lumina tiparului expr. a fi tipărit, a fi editat. Vezi definitia »
SCLIPUÍ, sclipuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A strânge cu greu, puțin câte puțin (din cele necesare); a face rost, a agonisi, a procura. – Et. nec. Vezi definitia »
TRENȚUÍ vb. IV. v. zdrențui. Vezi definitia »
chicluí, chícluiésc, vb. IV (reg., înv.) a cerne. Vezi definitia »
TÂRNUÍ, târnuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A mătura cu târnul1. 2. Fig. (Fam.) A târî pe jos pe cineva, trăgându-l de păr; a părui, a bate (zdravăn). [Prez. ind. și: tấrnui] – Târn1 + suf. -ui. Vezi definitia »