INVÉNȚIE, invenții, s. f. 1. Rezolvare sau realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoașterii care prezintă noutate și progres față de stadiul cunoscut până atunci. 2. Afirmație care susține ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; p. ext. minciună. 3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare într-o creație artistică. 4. (Muz.; în forma invențiune) Mică piesă muzicală în stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. [Var.: invențiúne s. f.] – Din fr. invention, lat. inventio, -onis. Vezi definitia »

XOGRAFÍE s.f. (Poligr.) Procedeu de imprimare fotografică în relief. [Gen. -iei. / < fr. xographie – nume comercial]. Vezi definitia »

PRELUXÁȚIE s.f. (Anat.) Stare a unei articulații, caracterizată prin malformații congenitale osoase, care predispune la luxație. [Gen. -iei. / < fr. préluxation]. Vezi definitia »

COLEDOCOHEPATOSTOMÍE s. f. creare operatorie a unei anastomoze între coledoc și canalele hepatice. (< fr. cholédocho-hépatostomie) Vezi definitia »

PASCALÍE, pascalii, s. f. 1. Calendar bisericesc special, cu ajutorul căruia se poate stabili cu mult înainte data Paștilor și a altor sărbători religioase care nu au loc la date fixe. 2. Carte astrologică populară cu ajutorul căreia se crede că se poate ghici viitorul cuiva. – Din ngr. pashálion. Vezi definitia »