Definita cuvantului ucenic
ucenic, ucenici s. m. 1. (intl.) hoț începător. 2. (tox.) persoană necalificată care ajută o altă persoană cu studii superioare în chimie să prepare droguri într-un laborator clandestin.
Sursa: Argou
Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu ucenic
POLONÍC, polonice, s. n. Lingură mare și adâncă, cu coadă lungă, folosită de obicei pentru a scoate supa sau ciorba din oală sau din castron și a o turna în farfurie. ♦ Lingură mare, adâncă și cu numeroase găuri, folosită la stână pentru a separa urda sau cașul de zer. – Din ucr. polonnyk. Vezi definitia »
RADIODIAGNÓSTIC s. n. diagnostic medical pus pe bază de examinare radiologică. (< fr. radiodiagnostic) Vezi definitia »
BEȘLÍC, beșlici, s. m. (Înv.) Monedă turcească de 5 parale, care circula în Muntenia. – Tc. beșlik. Vezi definitia »
FILMÍSTIC, -Ă adj. Filmic. [Cf. it. filmistico]. Vezi definitia »
AEROSTÁTIC, -Ă, aerostatici, -ce adj. Care aparține aerostaticii sau aerostatelor, privitor la aerostatică sau la aerostate. – Fr. aérostatique. Vezi definitia »