REZOLVÁ, rezólv, vb. I. Tranz. l. A găsi soluția unei probleme. ♦ A pune capăt unei controverse, unui litigiu, unui conflict; a soluționa. 2. (Despre instrumente optice) A separa, a distinge amănunte cât mai fine ale obiectelor studiate. – Din lat. resolvere, germ. resolvieren. Vezi definitia »

a cădea în cur după cineva expr. (vulg.) a se îndrăgosti de cineva, a fi fascinat de cineva. Vezi definitia »

AGRAVÁ, agravez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) face mai grav, a (se) înrăutăți. – Fr. aggraver (lat. lit. aggravare). Vezi definitia »

a fi numai gura de cineva expr. (peior.) a fi numai bun de gură, a fi lăudăros și ineficient. Vezi definitia »

ELEVÁ vb. tr. a ridica. (< fr. élever) Vezi definitia »