ARUNCĂTÓR, -OÁRE, aruncători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Atlet specializat în aruncarea discului, suliței, greutății etc. 2. S. n. Armă de foc cu țeava neghintuită, cu pereți subțiri, ușor transportabilă, cu care se aruncă mine; brand. ◊ Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil (care ia foc în aer) asupra obiectivelor inamice mai apropiate. – Arunca + suf. -ător. Vezi definitia »

AUTOPROPULSÓR adj., s. n. (dispozitiv) care asigură autopropulsia. (< fr. autopropulseur) Vezi definitia »

GENERALIZATÓR, -OÁRE, generalizatori, -oare, adj. Care (se) generalizează. – Din fr. généralisateur. Vezi definitia »

MĂRIȘÓR, -OÁRĂ, mărișori, -oare, adj. Diminutiv al lui mare¹; măricel, măruț. – Mare¹ + suf. -ișor. Vezi definitia »

DISCRIMINATÓR s. n. demodulator de frecvență. (< fr. discriminateur) Vezi definitia »