INTUIȚIONÍSM s. n. Curent filosofic care opune rațiunii intuiția, concepută ca o facultate analogă cu instinctul, cu simțul artistic sau cu revelația divină, considerând că aceasta ar pătrunde nemijlocit în esența obiectelor. [Pr.: -tu-i-ți-o-] – Din fr. intuitionnisme. Vezi definitia »

TEOPASCHISM [sursa? – CM] doctrina care consideră că moartea lui Hristos este răscumpărătoare pentru omenire. Vezi definitia »

ELECTRODINAMÍSM s. n. Totalitatea fenomenelor produse de un curent electric. – Din fr. électrodynamisme. Vezi definitia »

ESENȚIALÍSM s. n. 1. orientare metafizică, dogmatică care postulează existența unor calități absolute ale realului. 2. orientare în pedagogia americană care vede educația ca transmitere a moștenirii culturale, ce conține valorile spirituale fundamentale ale umanității. 3. doctrină medicală mai veche care atribuia bolile unor așa-numite „esențe”, proprii fiecăreia dintre ele. (< fr. essentialisme) Vezi definitia »

CONȚINUTÍSM s.n. 1. Teorie estetică care acordă mare importanță conținutului operei de artă. 2. Preponderență a conținutului într-o operă de artă față de mijloacele formale. [< conținut + -ism, cf. it. contenutismo]. Vezi definitia »