MANDATORIU, adj. 1. Care prescrie 2. Care poruncește 3. Obligatoriu Vezi definitia »

caisíu, -íe, caisíi, adj. (înv.) galben-deschis; de culoarea caiselor. Vezi definitia »

orgoliu ; infatuare ; aroganta . Vezi definitia »

surugíu (-íi), s. m. – 1. Vizitiu de poștalion. – 2. Birjar. – Mr. surugiu. Tc. sürücü (Roesler 603; Șeineanu, II, 331; Lokotsch 1956), cf. ngr. σουρουτζής, sb. surudžija. – Der. surugu(i)esc, adj. (de surugiu); surug(i)ește, adv. (ca surugii). Vezi definitia »

paradichíu s.n. (reg.; în expr.) a se alege paradichíul = a se alege praful. Vezi definitia »