paceaúră (-re), s. f. – 1. Zdreanță, otreapă. – 2. Femeie stricată. – Megl. pacivură. Tc. paçavra (Loebel 72; Șeineanu, II, 279; Lokotsch 1602), cf. ngr. πατζαβοῦρα, alb. pačavurë, bg. pačavra, sb. pačaura. Vezi definitia »

SUPRADOMINÁNTĂ s. f. (muz.) treapta a șasea a modurilor major și minor; acord pe această treaptă; contradominantă. (după it. sopraddominante) Vezi definitia »

GLICERÍDĂ, gliceride, s. f. (Chim.) Ester alcătuit din glicerină și acizi grași, prezent în grăsimile animale și vegetale. – Din fr. glycéride. Vezi definitia »

CARÉNĂ s.f. 1. Partea din corpul navei care stă sub apă. ♦ Volumul de apă dislocat de un plutitor sau de o navă. 2. Porțiune din corola leguminoaselor, în formă de luntre, care ia naștere prin unirea celor două petale inferioare. 3. Ieșitură a unui organ sau a unui os. 4. Creasta osului stern la păsări. [Pl. -ne. / < fr. carène, it. carena]. Vezi definitia »

INSENESCÉNȚĂ s. f. faptul de a nu îmbătrâni. (< fr. insénescence) Vezi definitia »