Definita cuvantului terasă
TERÁSĂ1, terase, s. f. 1. Construcție deschisă, anexă a unei clădiri, așezată la nivelul parterului, al unui etaj sau pe acoperiș (servind ca loc de odihnă sau de agrement). ♦ Suprafață plană amenajată pe o ridicătură de teren, în parcuri sau în grădini. ♦ Porțiuni de trotuar în fața unei cafenele sau a unui restaurant, unde sunt așezate mese pentru consumatori. 2. Formă de relief cu aspect de treaptă, provenită din ridicarea scoarței pământului sau ca rezultat al eroziunii apelor în lungul unei ape curgătoare. – Din fr. terrasse.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu terasă
ciurcă4, ciurci, s.f. (reg.) pui de găină. Vezi definitia »
TÂRLULÍȚĂ, târlulițe, s. f. Târlioară. – Din târlă + suf. -ul-iță. Vezi definitia »
CRESTĂTÚRĂ, crestături, s. f. 1. Semn făcut prin tăiere, prin crestare; tăietură. 2. (La pl.) Procedeu al artei populare de ornamentare a lemnului prin cioplire, scrijelare sau crestare, folosit la elementele arhitectonice, la piesele de mobilier, la unelte și obiecte de uz casnic etc. – Cresta + suf. -ătură. Vezi definitia »
NATURALÉȚĂ s.f. v. naturalețe. Vezi definitia »
drezínă (drezíne), s. f. – Vagonetă. Fr. draisine. Vezi definitia »